Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
ClubLegislatiaMuncii.ro cauta utilizator meniu
Email RSS Facebook Comunica experienta
ClubLegislatiaMuncii.ro

Dreptul la Greva ?? inchisoare pentru angajatorii care il impiedica


de Clublegislatiamuncii.ro la 24 Aug. 2011


Angajatorii care impiedica sau obliga salariatii sa lucreze pe timpul grevei sunt sanctionati cu inchisoarea. Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.


Cine poate participa la o greva?

Dreptul la greva cunoaste o consacrare internationala explicita mai degraba timida. El este stipulat in Pactul Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile economice, sociale si culturale (1966).

La nivel european documentul care consemneaza dreptul la greva este Carta sociala europeana revizuita, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996 si ratificata de Romania prin Legea nr. 74/1999, publicata in Monitorul oficial nr. 193 din 4 mai 1999, care in art. 6 privind dreptul la negociere colectiva consacra, in paragraful 4, dreptul lucratorilor si al patronilor de a initia actiuni colective in cazul unui conflict de interese, inclusiv dreptul la greva.
 
Reglementarea grevei a evoluat de la prevederea acesteia ca infractiune – la inceputul secolului 20 – la drept constitutional. Astazi, ea este reglementata de art. 43 al Constitutiei revizuite, potrivit caruia:

„Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.

Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate”.

In prezent, modalitatea concreta de exercitare a dreptului la greva este reglementata prin Legea nr. 62/2011, publicata in Monitorul Oficial nr. 322 din 10 mai 2011, Legea Dialogului Social, care a abrogat legea precedenta privind solutionarea conflictelor de munca, Legea nr. 168/1999. Dupa cum vom observa, noua reglementare este mai exigenta, conditiile in care se poate declansa o greva legala s-au inasprit, iar posibilitatile angajatilor de a mai apela la aceasta modalitate de presiune sunt mai limitate.

Referiri la greva intalnim si in Codul muncii, Legea nr. 53/2003, republicat in Monitorul oficial nr. 345 din 18 mai 2011. Astfel, potrivit art. 233 din Codul muncii, salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.

Uneori, dispozitiile cuprinse in Codul muncii sunt diferite sau contradictorii in raport cu cele cuprinse in Legea Dialogului Social. De fiecare data vom considera aplicabila Legea nr. 62/2011, ca fiind legea cea mai recenta, si vom socoti in aceste cazuri dispozitiile Codului muncii ca fiind abrogate implicit. Daca insa anumite dispozitii din Codul muncii nu au fost inlocuite, ele raman in vigoare.

Potrivit definitiei actuale a grevei, aceasta reprezinta orice forma de incetare colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate.

Participarea salariatilor la greva este libera. Nici un salariat nu poate fi constrans sa participe sau sa nu participe la o greva. Limitarea sau interzicerea dreptului la greva poate interveni numai in cazurile si pentru categoriile de salariati prevazute expres de lege.

Participarea la greva, precum si organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezinta o incalcare a obligatiilor salariatilor si nu pot avea drept consecinta sanctionarea disciplinara a salariatilor grevisti sau a organizatorilor grevei.

Respectarea dreptului la greva este garantata prin sanctionarea oricaror incalcari ale acestuia. Amenda la care facea referire Codul muncii a fost inlocuita in prezent prin pedeapsa cu inchisoarea.

Astfel, potrivit art. 218 alin. (1) din legea Dialogului Social, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 20.000 lei la 50.000 lei fapta persoanei care, prin amenintari ori prin violente, impiedica ori obliga un angajat sau un grup de angajati sa participe la greva ori sa munceasca in timpul grevei.

De remarcat ca dreptul la greva este protejat in ambele sale dimensiuni:

  -  si ca drept de a opri lucru (de a face greva);
  -  si ca drept de a nu opri lucrul (de a nu se alatura salariatilor care au intrat in greva).

 
Cine poate participa la o greva?

Aceleasi persoane care pot declansa un conflict colectiv, deoarece greva reprezinta o etapa in derularea unui conflict colectiv. Drept urmare, participantii pot fi salariati sau functionari publici.

Cu privire la functionarii publici, trebuie spus ca art. 30 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, republicata in Monitorul Oficial nr. 365 din 29 mai 2007 prevede ca “functionarilor publici le este recunoscut dreptul la greva, in conditiile legii”. Pana acum, legea speciala referitoare la exercitarea dreptului la greva (Legea nr. 168/1999) nu facea referire expresa la functionarii publici, ceea ce a facut ca acestora sa li se aplice doar prin analogie dispozitiile privitoare la salariati. In prezent, Legea Dialogului Social prevede in art. 207 ca functionarii declanseaza conflictul colectiv de munca potrivit aceleiasi proceduri ca si salariatii.
 
Potrivit art. 184 din Legea nr. 62/2011, grevele pot fi de avertisment, propriu-zise si de solidaritate. Utilizand insa si alte criterii, constatam existenta a mult mai multor categorii de greve de cat cele enumerate la art. 184. De altfel, in literatura juridica au si fost operate numeroase alte clasificari ale grevelor, subsumate in esenta categoriei grevelor propriu-zise, cum ar fi:

   - greve totale (la care participa toti angajatii din unitate sau de la nivelul respectiv de derulare a conflictului) si partiale;
  - greve organizate, fie de catre sindicate, fie de catre reprezentantii salariatilor si greve neorganizate (si, prin aceasta, ilicite);
  - greve licite si greve ilicite;
  - greve limitate in timp (conventional sau legal) sau nelimitate in timp etc.
 
Legea romaneasca nu reglementeaza „greva simbolica” (cunoscuta si sub denumirea de greva japoneza), ce se desfasoara fara oprirea lucrului, prin afisarea unor semne distinctive de catre salariati. Deoarece nu presupune oprirea lucrului, ea nu constituie, in intelesul legii, o varietate de greva.

Greva nu poate fi declansata decat in cazul indeplinirii anumitor conditii. Cat timp acestea isi mentin un anume caracter rezonabil, ele sunt socotite acceptabile, din punctul de vedere al Organizatiei Internationale a Muncii. Daca observati ca vreuna dintre aceste conditii nu a fost indeplinita, sau nu a fost indeplinita complet, veti introduce actiune in instanta pentru a solicita incetarea grevei si angajarea raspunderii celor vinovati pentru prejudiciile astfel produse.


Salariatii participanti la greva:

       - desi au in continuare calitatea de salariati, nu se bucura de drepturile ce decurg din aceasta, cu exceptia drepturilor de asigurari de sanatate. Consideram insa ca ei raman tinuti de obligatiile care decurg din calitatea de salariat, altele decat prestarea muncii.
      -  daca sindicatul din care fac parte are fonduri suficiente, ei vor putea beneficia din partea acestuia de un suport financiar.

Exista sisteme de drept (cum este cel german) in care constituirea unor astfel de fonduri este obligatorie. La noi nu toate sindicatele au aceasta posibilitate, dar daca astfel de fonduri s-au constituit, posibilitatea de presiune exercitata de catre salariatii grevisti este foarte mare. Ei nu mai sunt presati de lipsa salariului sa se intoarca la lucru;

      - nu pot fi sanctionati disciplinar pentru participarea la greva;
      - au contractul de munca suspendat de drept;
      - au obligatia de a se abtine de la constrangerea prin violente sau amenintari a celorlalti salariati de a se alatura grevei;
      - au obligatia de a se abtine de la orice acte antisociale pe parcursul grevei
      - au obligatia de a asigura functionarea continua a utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar putea pune in pericol viata sau sanatatea oamenilor, daca lucreaza in sistemului energetic national, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu.


Salariatii neparticipanti la greva


Intr-o unitate in care s-a declarat greva exista posibilitatea ca:

  - toti salariatii sa se afle in greva;
  - numai o parte din salariati sa se afle in greva. In acest caz, salariatii neparticipanti la greva:

  - fie isi continua activitatea;
  - fie nu lucreaza, deoarece aceasta este obiectiv imposibil din cauza grevei. Contractul de munca al acestora este suspendat de drept.
   - fie nu lucreaza deoarece sunt impiedicati sa o faca de catre salariatii grevisti. O asemenea actiune de impiedicare este interzisa de lege.

Neparticiparea la greva reprezinta exercitiul unui drept. Ca urmare, legea prevede o sanctiuni penale pentru protejarea acestui drept: fapta persoanei care, prin amenintari ori violente, impiedica sau obliga un angajat sau un grup de angajati sa participe la greva sau sa munceasca in timpul grevei, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 20.000 lei la 50.000 lei (art. 218 alin. (1) din Legea nr. 62/2011).

De asemenea, impiedicarea unitatii de a-si continua activitatea cu negrevistii constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5000 la 10000 lei (art. 217 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 62/2011).

Libertatea grevei include in sine libertatea, in sens opus, de neparticipare la greva, iar incalcarea ambelor libertati este egal pedepsita.

Rezulta ca nimeni nu poate fi constrans:

   - sa voteze in sensul declararii grevei, chiar daca sunt indeplinite conditiile pentru declansarea ei;
   - sa participe la greva, chiar daca a votat in sensul declararii ei;
   - sa continue greva inceputa.

Similar, nimeni nu poate fi constrans sa voteze in sensul declararii sau sa participe la greva de solidaritate.

Neparticipantii la greva pot fi atat angajati ai unitatii aflate in greva cat si ai unor alte unitati, a caror activitate depindea de prestarea muncii intr-o unitate aflata in greva, si care astfel este privata de materii prime, produse semi-finite, energie electrica etc.

Tot in categoria neparticipantilor la greva se includ si salariatii a caror neparticipare nu se datoreaza propriei vointe, ci unei interdictii legale. Este cazul salariatilor care:

    fie fac parte din categoriile de personal carora le este interzisa greva;
    fie se afla intr-o anumita imprejurare in care greva este interzisa, spre exemplu personalul din transporturile aeriene, navale, terestre carese afla in misiune;
    fie se numara printre salariatii desemnati sa asigure 1/3 din activitatea normala a unitatii.

Dreptul la greva este un drept colectiv; dreptul de a nu participa la greva este insa un drept individual. El poate fi exercitat chiar si de catre un singur salariat, intr-o unitate in care toti ceilalti se afla in greva. Dar, fireste, exercitiul dreptului de a nu participa la greva nu presupune intotdeauna si posibilitatea de a presta efectiv munca.


Neparticipantii la greva beneficiaza de o serie de drepturi:

   - dreptul de continuare a activitatii, daca aceasta este cu putinta. Acest drept se exercita atat in raport cu angajatorul, cat si cu salariatii grevisti. Ca urmare, corelativ, angajatorul are obligatia de asigurare a conditiilor necesare prestarii muncii, iar salariatii grevisti au obligatia de a se abtine de la orice actiune de natura sa impiedice continuarea activitatii;
   - dreptul la salariu, in cazul continuarii activitatii;
   - dreptul la greva. Neparticiparea initiala la actiunea grevista nu decade salariatul din dreptul constitutional la greva. Mai mult, art. 191 alin. (2) din lege prevede posibilitatea incetarii activitatii si de catre salariati ai unor subunitati sau compartimente integral neparticipante initial la greva.

In concluzie, salariatii neparticipanti la greva se afla intr-o situatie adesea dificila. Ei au obligatia de a se situa pe o pozitie neutra: trebuie sa se abtina de la orice actiune de natura a impiedica greva, dar trebuie sa-si desfasoare activitatea, daca aceasta este obiectiv posibil, in conditiile de disciplina si fidelitate fata de patron pe care le comporta, in mod obisnuit, executarea unui contract de munca.

De protectia legii trebuie sa se bucure nu numai partile aflate in conflictul colectiv declansat, dar si (poate mai ales) persoanele care nu participa la acest conflict.
Inca si mai complicata este situatia salariatilor neparticipanti la greva care sunt membrii in sindicatul care a decis declansarea grevei. Iata numai cateva dintre problemele care s-au ridicat in practica cu privire la acestia:

   - vor putea fi exclusi din sindicat, ca urmare a faptului ca au refuzat sa intre in greva, in pofida deciziei majoritatii membrilor? Pe de o parte sindicatul este o organizatie fara scop lucrativ cu personalitate juridica, ce isi poate stabili propriile reguli de functionare si de instituire a disciplinei sindicale. Pe de alta parte, a nu face greva reprezinta a exercita libertatea constitutionala a grevei (in latura sa negativa) iar subiectele de drept nu ar putea stabili sanctiuni proprii pentru exercitarea de drepturi constitutionale. Deci nu, nu credem ca ar putea fi exclusi din sindicat;
   - cum vor putea fi reprezentati de catre sindicat, in contradictoriu cu sindicalistii participanti la greva? Aici trebuie sa semnalam faptul ca, in cazul in care greva este nelegala, singurul care are calitate procesuala activa in actiunea judecatoreasca de incetare a grevei este angajatorul. Deci salariatii neparticipanti nu ar putea introduce o astfel de actiune, chiar daca ar avea interesul sa o faca, deoarece din pricina grevei au remuneratiile diminuate sau nu sunt remunerati deloc. Asadar, de principiu, neparticipantii la greva nu vor fi reprezentati de catre sindicat in nici un fel, atata timp cat majoritatea membrilor de sindicat au hotarat declansarea grevei.

Dupa terminarea grevei legale si reinceperea lucrului, nu veti putea face nici o discriminare intre salariatii care au participat si cei care nu au participat la greva. Neparticipantii nu se vor putea bucura de facilitati sau privilegii.

Avocat Delimart Alexei

Articole conexe:

Ultima ora:

Codul Muncii: 5 modificari majore in 2018
Aboneaza-te GRATUIT la
Newsletter-ul ClubLegislatiaMuncii.ro

pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!

Primesti gratuit raportul "Codul Muncii: 5 modificari majore in 2018"!


Da, doresc să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton. Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare

0 comentarii

Comentarii


TOP RASPUNSURI 2018
Un salariat lucreaza in ture .Norma intr-o luna este 168 adica 21 zile tucratoare ( 21 tichete masa).El lucreaza efectiv...[citeste mai mult]
Publicat la data 26 Apr. 2018 2 raspunsuri

X