ClubLegislatiaMuncii.ro cauta utilizator meniu
Email RSS Facebook Comunica experienta
ClubLegislatiaMuncii.ro


Este concediul de odihna un drept la care nu se poate renunta?


de Clublegislatiamuncii.ro la 22 Aug. 2011



Autor: Avocat Delimart Alexei

Pornind de la republicarea Codului muncii si de la multitudinea intrebarilor ??de sezon? cu privire la efectuarea concediului de odihna am evidentiat, in cele ce urmeaza, diferitele situatii in care se pot gasi salariatii in cursul unui an calendaristic. In exemplele date am considerat un numar de 21 de zile de concediu de odihna ca fiind baza de pornire, respectiv numarul minim al zilelor de CO.


Concediul de odihna al salariatilor nou-angajati

Pentru salariatii nou-angajati, cum vor fi calculate zilele de concediu de odihna proportional cu timpul lucrat de la angajare pana la data intrarii in concediu? De exemplu, un salariat angajat acum 3 luni va avea dreptul la 5 zile de CO?

Salariatii nou-angajati beneficiaza de concediu de odihna la fel ca si salariatii cu vechime in unitate. Numai daca salariatii sunt angajati cu contract individual de munca pe durata determinata vor fi calculate zilele de concediu de odihna pe durata contractului. In caz contrar si salariatul nou-angajat va beneficia de concediu de odihna neintrerupt de 10 zile lucratoare.


Concediul de odihna pentru salariatii care au revenit din concediu crestere copil

Pentru salariatii care au revenit din concediu de crestere copil, vom calcula zilele de CO proportional cu timpul lucrat de la data revenirii in activitate?

Salariatii reveniti din concediu crestere copil vor beneficia de concediu de odihna proportional cu perioada lucrata.

Exemplu:
a) salariata/salariatul a intrat in concediu crestere copil la data de 1 mai 2009 si a revenit la serviciu la data de 1 mai 2011. La intrarea in concediu crestere copil nu a efectuat concediu de odihna pentru anul 2009. In acest caz salariata/salariatul va beneficia de 21 zile de CO atat pentru perioada ianuarie – aprilie 2009 cat si pentru perioada mai – decembrie 2011.

b) salariata/salariatul a intrat in concediu crestere copil la data de 1 mai 2009 si a revenit la serviciu la data de 1 mai 2011. La intrarea in concediu crestere copil a efectuat 5 zile de concediu de odihna pentru anul 2009. In acest caz salariata/salariatul va beneficia de 16 zile de CO in anul 2011.


Concediul de odihna al salariatilor cu timp partial

Pentru salariatii cu timp partial (2h/zi), zilele de CO se vor calcula proportional cu timpul efectiv lucrat (daca pentru salariatii cu norma intreaga de 8h/zi avem 21 zile, la salariatii cu timp partial 2h/zi vom avea 5 zile de CO)?

Nu, salariatii cu contract de munca cu timp partial fie si pentru 30 de minute pe zi, daca programul de lucru este zilnic, acesti salariati vor beneficia de 21 de zile de concediu de odihna.

Art. 145 din Codul muncii, republicat, stabileste ca durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

Alin. (4) al art 145 din Codul muncii, republicat, potrivit c?ruia durata concediului anual de odihn? pentru salariatii cu contract individual de munc? cu timp partial se acord? proportional cu timpul efectiv lucrat, a fost abrogat.

In concluzie, concediul de odihna pentru salariatul angajat cu contract individual de munca cu timp partial se acorda anual si este de 21 de zile lucratoare.


Concediul de odihna al salariatilor care au fost in concediu medical in cursul anului sau tot anul

Pentru salariatii care au avut zile de concediu medical, cum vor fi calculate zilele de CO proportional cu timpul efectiv lucrat, se scad 2 zile de CO pentru fiecare 30 zile de concediu medical?

Potrivit art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat, durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul individual de munca cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

Aceasta dispozitie legala nu mai este aplicabila, in ceea ce priveste concediul medical, dupa ce Curtea Europeana de Justitie, printr-o hotarare preliminara pronuntata la data de 20 ianuarie 2009, interpretand dispozitiile art. 7 din Directiva 2003/88, a declarat urmatoarele:

1) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru trebuie interpretat in sensul ca nu se opune unor dispozitii sau unor practici nationale potrivit carora un lucrator aflat in concediu medical nu are dreptul la un concediu anual platit efectuat intr o perioada de concediu medical.

2) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca dreptul la concediul anual platit se stinge la expirarea perioadei de referinta si/sau a unei perioade de report stabilite de dreptul national chiar si in cazul in care lucratorul s a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si incapacitatea sa de munca a continuat pana la incetarea raportului sau de munca, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit.

3) Articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca, la incetarea raportului de munca, nu se acorda nicio indemnizatie pentru concediul anual platit neefectuat lucratorului care s a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si/sau in toata perioada de report sau intr o parte din aceasta, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit. Pentru calculul indemnizatiei mentionate, remuneratia obisnuita a lucratorului, care este cea care trebuie mentinuta in perioada de repaus ce corespunde concediului anual platit, este de asemenea determinanta.

De ce este obligatorie aceasta hotarare a Curtii Europene de Justitie?

Argumente: Dreptul intern respectiv, art. 140 alin. (2) din Codul muncii, este in contradictie cu prevederile Directivei nr. 2003/88/CE, in interpretarea data de Curtea Europeana de Justitie, situatie, in care, in baza art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei, se aplica prevederile directivei.

Art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei:

„Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”

Curtea Europeana de Justitie este o jurisdictie careia ii incumba misiunea de a asigura respectul dreptului comunitar in interpretarea si aplicarea tratatelor.

In sistemul institutional al comunitatii, Curtea Europeana de Justitie detine o putere suverana. Interpretand in ultima instanta tratatele, deciziile Curtii nu pot fi puse in discutie nici de statele membre, nici de celelalte institutii comunitare. De aceea, este admis ca jurisprudenta CEJ este izvor al dreptului comunitar, alaturi de legislatia primara si secundara.

Potrivit art. 234 (fost 177) din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, daca in fata unei instante dintr-un stat membru se ridica o chestiune legata de interpretarea dreptului comunitar, acea instanta poate (iar daca este vorba de o instanta suprema, a carei hotarare nu mai poate fi atacata potrivit procedurii nationale, este obligata) sa ceara Curtii Europene de Justitie sa se pronunte printr-o hotarare de interpretare asupra normei comunitare.

Asadar, s-a instituit un sistem de cooperare in cadrul caruia CEJ sa fie consultata de catre jurisdictiile nationale atunci cand acestea din urma, avand de aplicat o dispozitie a dreptului comunitar intr-un litigiu cu care sunt sesizate, trebuie sa stie daca aceasta dispozitie este valida sau sa precizeze sensul pe care inteleg sa i-l dea.

Interpretarea sau aprecierea asupra validitatii unei norme comunitare, data prin hotararea CEJ se impune atat pentru instanta respectiva cat si pentru toate celelalte instante care sunt chemate, in cadrul cailor de recurs nationale, sa se pronunte in acelasi litigiu, cat si altor instante in fata carora textul in cauza va fi invocat.

Tratatele comunitare nu contin nici o dispozitie conform careia ele ar trebui sa prevaleze asupra dreptului intern al statelor membre.

Din acest motiv s-ar putea sustine ca revine fiecarui stat membru sa fixeze el insusi nivelul la care dreptul comunitar ar trebui sa fie inserat in ordinea sa juridica. Unele jurisdictii nationale au inceput prin a decide ca in caz de conflict intre o norma comunitara si o norma interna, cea mai recenta ar trebui sa prevaleze. O asemenea abordare dadea statelor membre posibilitatea de a anihila efectele dreptului comunitar, edictand reguli interne cu valoare juridica superioara sau chiar egala cu a normelor comunitare.

De aceea, CEJ, printr-o alta hotarare devenita celebra (Costa vs. Enel din 15.7.1964) a consacrat principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului intern al statelor membre. S-a decis astfel ca, decurgand din natura proprie a Comunitatii, suprematia dreptului comunitar asupra celui national este o conditie sine qua non a integrarii. De aceea, NORMELE COMUNITARE PRIMEAZA ASUPRA TUTUROR NORMELOR NATIONALE, CHIAR ULTERIOARE SI - ASPECT DEOSEBIT DE IMPORTANT – , INDIFERENT DE NATURA SAU RANGUL TEXTULUI NATIONAL IN CAUZA (CONSTITUTIE, LEGE, DECRET, HOTARARE) ORI ALE TEXTULUI COMUNITAR (TRATAT, REGULAMENT, DIRECTIVA, DECIZIE).

Astfel, Curtea Europeana de Justitie, preocupata de a asigura aplicarea imediata si superioritatea dreptului comunitar, nu lasa deloc alegere sistemelor juridice nationale.

Potrivit jurisprudentei Curtii, aplicarea regulii comunitare cu efect direct nu este conditionata de abrogarea formala a regulii nationale contrare.

Prin urmare, desi art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat nu a fost modificat, durata concediului de odihna nu mai este afectata de concediul medical.

Astfel, hotararea Curtii Europene de Justitie este obligatorie si pentru instantele din Romania, fapt pentru care, dispozitiile art. 145 alin. (2) din Codul muncii potrivit carora concediul de odihna se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat nu mai sunt aplicabile pentru situatiile in care salariatii au fost in concediu medical.

Prin urmare concediu medical nu mai diminueaza concediul de odihna.
In concluzie, salariatul va beneficia de concediul de odihna integral pentru anul in care a fost chiar si intreg anul in concediu medical.


Concediul de odihna al salariatilor care au fost in somaj tehnic

Pentru salariatii care au avut zile de somaj tehnic - zilele de CO vor fi calculate proportional cu timpul efectiv lucrat, respectiv se scad 2 zile de CO pentru fiecare 30 zile de somaj tehnic?

Potrivit art. 145 alin. (2) din Codul muncii, durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Intreruperea temporara a activitatii angajatorului (somajul tehnic) constituie, potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii un caz de suspendare a contractului individual de munca din initiativa angajatorului.

Suspendarea contractului individual de munca are ca efect, potrivit art. 49 alin. (2) Codul muncii, suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.

Potrivit alin. (3) al art. 49 pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.

In consecinta, exista posibilitatea ca partile sa stabileasca in contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, in regulamentul intern sau in contractul individual de munca, ca durata concediului de odihna sa nu fie afectata de perioadele in care este suspendat contractul individual de munca.

Daca partile nu au introdus in contractul colectiv de munca in regulamentul intern sau in contractul individual de munca astfel de clauze urmeaza sa se aplice art. 145 alin. (2) din Codul muncii astfel incat durata concediului de odihna va fi diminuata proportional cu zilele in care salariatul s-a aflat in somaj tehnic.

Articole conexe:

Ultima ora:

Noutati despre Regulamentul Intern + Model general de Regulament Intern
Aboneaza-te GRATUIT la
Newsletter-ul ClubLegislatiaMuncii.ro

pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!

Primesti gratuit raportul "Noutati despre Regulamentul Intern + Model general de Regulament Intern"!


Da, doresc să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton. Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare

0 comentarii

Comentarii