ClubLegislatiaMuncii.ro cauta utilizator meniu
Email RSS Facebook Comunica experienta
ClubLegislatiaMuncii.ro

Liberele dupa timpul de munca


ClubLegislatiaMuncii.ro Q&A


Avand in vedere ca timpul de odihna este un drept si nu un favor acordat de catre angajator, intrebarea mea este:

- are angajatorul obligatia ca la intocmirea graficului de lucru sa solicite de la angajat si zilele in care acesta vrea ca sa fie liber?

- in situatia in care specificul locului de munca prevede un program de lucru In doua schimburi, de luni pana duminica, are sau nu angajatorul obligatia ca cel putin o sambata si o duminica sa fie incluse In liberele planificate.

In cazul în care nu se respecta de catre angajator acest fapt care este calea de urmat?

Am cumparat CM şi multe alte materiale insa intrebarea mea tine de HR si am comandat si CD-ul cu cele 9 proceduri obligatorii ale managerului de HR si pana il primesc, apelez la expertiza dumneavoastra.

Mulţumesc anticipat .

Noutati despre Regulamentul Intern + Model general de Regulament Intern
Aboneaza-te GRATUIT la
Newsletter-ul ClubLegislatiaMuncii.ro

pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!

Primesti gratuit raportul "Noutati despre Regulamentul Intern + Model general de Regulament Intern"!


Da, doresc să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton. Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare


 

1 raspunsuri

Voteaza raspuns Apreciez acest raspuns [0] Nemultumit de acest raspuns [0]
Ioana Popa
 Expert Ioana Popa
a raspuns la intrebare la 07 Mar. 2013
Daca va referiti la programarea concediului de odihna, da, are, chiar Codul muncii prevede ca acest drept se acorda in baza unei programari colective sau individuale, in functie de caz. Deci este perfect legal. Daca va referiti la liberul dupa terminarea programului, nu, nu se face grafic pentru asa ceva.


Referitor la cea de-a doua intrenare, nu, nu exista nicaieri o astfel de obligatie. Repausul saptamanal constand in cele doua zile consecutive se poate acorda si in alte zile din saptamana, daca specificul unitatii nu permite acordarea lui in zilele de sambata si duminica . Pentru munca in zilele de weekend se acorda un spor stabilit la nivel de angajator, prin Contractul colectiv de mucna aplicabil (CCM) sau contractul individual de munca (CIM), in functie de caz (in unele unitatii nu exista CCM, caz in care se va preciza in CIM. Daca angajatorul nu acorda repausul saptamanal de doua zile consecutive, indiferent ca sunt in weekend sau in timpul saptamanii, angajatorul poate fi sanctionat contraventional de catre inspectorii ITM. Se poate transmite o sesizare de catre angajatul aflat in aceasta situatie. Ca sa fie cat mai clar, va redau ce prevede Codul muncii in aceste directii:

Art. 144
(1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.
(2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Art. 145
(1) Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare.
(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
(3) Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

Art. 146
(1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.
(3) Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.
(4) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Art. 147
(1) Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.
(2) Numarul de zile lucratoare aferent concediului de odihna suplimentar pentru categoriile de salariati prevazute la alin. (1) se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si va fi de cel putin 3 zile lucratoare.

Art. 148
(1) Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
(2) Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca.
(3) Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.
(4) In cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) si (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.
(5) In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Art. 149
Salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

Art. 150
(1) Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.
(2) Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
(3) Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.

Art. 151
(1) Concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.
(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca. In acest caz angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.

Art. 137
(1) Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
(2) In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
(4) In situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.
(5) Salariatii al caror repaus saptamanal se acorda in conditiile alin. (4) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).

Art. 138
(1) In cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii, repausul saptamanal poate fi suspendat pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari.
(2) Salariatii al caror repaus saptamanal a fost suspendat in conditiile alin. (1) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).

Sectiunea 3 - Sarbatorile legale

Art. 139
(1) Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:
1 si 2 ianuarie;
prima si a doua zi de Pasti;
1 mai;
prima si a doua zi de Rusalii;
Adormirea Maicii Domnului;
30 noiembrie - Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei
1 decembrie;
prima si a doua zi de Craciun;
doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
(2) Acordarea zilelor libere se face de catre angajator.

Art. 140
Prin hotarare a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unitatile sanitare si pentru cele de alimentatie publica, in scopul asigurarii asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate, a caror aplicare este obligatorie.

Art. 141
Prevederile art. 139 nu se aplica in locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii.

Art. 142
(1) Salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute la art. 140, precum si la locurile de munca prevazute la art. 141 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile.
(2) In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

Art. 143
Prin contractul colectiv de munca aplicabil se pot stabili si alte zile libere.

Alte intrebari despre Timp de munca

TOP RASPUNSURI 2024