concediu de odihna
ClubLegislatiaMuncii.ro Q&A
Urmareste
Buna ziua!
Imi puteti raspunde, va rog, la urmatoarea intrebare: daca un salariat a avut o luna de concediu fara plata sau concediu medical, luna respectiva va intra la calculul concediului pentru odihna?
Calculul zilelor de concediu de odihna va fi raportat la 11 luni si nu la 12 luni? 21zile co:12luni*11luni????
Va multumesc!
Buna ziua!
Imi puteti raspunde, va rog, la urmatoarea intrebare: daca un salariat a avut o luna de concediu fara plata sau concediu medical, luna respectiva va intra la calculul concediului pentru odihna?
Calculul zilelor de concediu de odihna va fi raportat la 11 luni si nu la 12 luni? 21zile co:12luni*11luni????
Va multumesc!
Adaugata in:
User I M
a intrebat la 05 Mar. 2012
a intrebat la 05 Mar. 2012
Aboneaza-te GRATUIT la
Newsletter-ul ClubLegislatiaMuncii.ro
pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!
Primesti gratuit raportul "Noutati despre Regulamentul Intern + Model general de Regulament Intern"!
Newsletter-ul ClubLegislatiaMuncii.ro
pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!
Primesti gratuit raportul "Noutati despre Regulamentul Intern + Model general de Regulament Intern"!
3 raspunsuri
User Relu Coman
a raspuns la intrebare la 15 Apr. 2013
[0]
[0]
a raspuns la intrebare la 15 Apr. 2013
Aceasta ambiguitate a pornit de la textul art. 145 alin 2 din Codul muncii care arata:
Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Aceasta reglementare i-a determinat pe angajatori sa scada din durata concediului de odihna anual zilele in care salariatul nu a fost prezent la munca din motive medicale, consecinta fiind afectarea concediului de odihna de concediul medical si asta datorita expresiei din textul legii ?proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic?.
Desigur, in principal, scopul concediului de odihna consta in refacerea fortei de munca a salariatulu si prin urmare, este necesara o corelare intre durata muncii si durata odihnei.
Dreptul la concediu este stabilit in mod legal proportional cu munca prestata intr-un an calendaristic, respectiv pe masura timpului in care s-a
prestat munca, fiind acordat de regula in natura, compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat fiind considerata o exceptie de stricta interpretare.
Legea stabileste numarul zilelor de concediu avand in vedere activitatea desfasurata in cursul unui an calendaristic, considerandu-se ca acesta este si motivul pentru care concediul de odihna trebuie, de regula, efectuat in fiecare an (art.146 alin 1 Codul muncii).
Potrivit legislatiei nationale, salariatii care au lipsit de la serviciu intregul an calendaristic, fiind in concediu medical nu au dreptul la concediul de odihna pentru acel an, legiutorul considerand ca acest text este in conformitate cu art. 145 alin 2 din Codul Muncii.
Insa, se poate aprecia ca respectivele articole sunt in contradictie totala cu interpretarea data de Curtea de justitie la art. 7 din Directiva 2003/88/CE.
Astfel, Curtea a statuat ca lucratorul nu-si pierde dreptul la concediu de odihna in cazul in care chiar tot anul calendaristic el s-a aflat in concediu
medical. Acesta este dealtfel si interpretarea data de Inspectoratele teritoriale de munca cu privire la aceasta situatie deoarece legislatia nationala nu poate interzice efectuarea concediului anual platit la revenirea salariatului din concediul medical.
In concluzie, angajatorii trebuie sa tina seama de aceste prevederi europene, care au modficat practic Codul muncii, si sa nu diminueze numarul zilelor de concediu de odihna, daca salariatul a fost in incapacitate temporara de munca, indiferent de numarul zilelor de concediu medical acordate de medic.
Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Aceasta reglementare i-a determinat pe angajatori sa scada din durata concediului de odihna anual zilele in care salariatul nu a fost prezent la munca din motive medicale, consecinta fiind afectarea concediului de odihna de concediul medical si asta datorita expresiei din textul legii ?proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic?.
Desigur, in principal, scopul concediului de odihna consta in refacerea fortei de munca a salariatulu si prin urmare, este necesara o corelare intre durata muncii si durata odihnei.
Dreptul la concediu este stabilit in mod legal proportional cu munca prestata intr-un an calendaristic, respectiv pe masura timpului in care s-a
prestat munca, fiind acordat de regula in natura, compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat fiind considerata o exceptie de stricta interpretare.
Legea stabileste numarul zilelor de concediu avand in vedere activitatea desfasurata in cursul unui an calendaristic, considerandu-se ca acesta este si motivul pentru care concediul de odihna trebuie, de regula, efectuat in fiecare an (art.146 alin 1 Codul muncii).
Potrivit legislatiei nationale, salariatii care au lipsit de la serviciu intregul an calendaristic, fiind in concediu medical nu au dreptul la concediul de odihna pentru acel an, legiutorul considerand ca acest text este in conformitate cu art. 145 alin 2 din Codul Muncii.
Insa, se poate aprecia ca respectivele articole sunt in contradictie totala cu interpretarea data de Curtea de justitie la art. 7 din Directiva 2003/88/CE.
Astfel, Curtea a statuat ca lucratorul nu-si pierde dreptul la concediu de odihna in cazul in care chiar tot anul calendaristic el s-a aflat in concediu
medical. Acesta este dealtfel si interpretarea data de Inspectoratele teritoriale de munca cu privire la aceasta situatie deoarece legislatia nationala nu poate interzice efectuarea concediului anual platit la revenirea salariatului din concediul medical.
In concluzie, angajatorii trebuie sa tina seama de aceste prevederi europene, care au modficat practic Codul muncii, si sa nu diminueze numarul zilelor de concediu de odihna, daca salariatul a fost in incapacitate temporara de munca, indiferent de numarul zilelor de concediu medical acordate de medic.
User Relu Coman
a raspuns userului Ioana Popa la 15 Apr. 2013
a raspuns userului Ioana Popa la 15 Apr. 2013
Aceasta ambiguitate a pornit de la textul art. 145 alin 2 din Codul muncii care arata:
Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Aceasta reglementare i-a determinat pe angajatori sa scada din durata concediului de odihna anual zilele in care salariatul nu a fost prezent la munca din motive medicale, consecinta fiind afectarea concediului de odihna de concediul medical si asta datorita expresiei din textul legii ?proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic?.
Desigur, in principal, scopul concediului de odihna consta in refacerea fortei de munca a salariatulu si prin urmare, este necesara o corelare intre durata muncii si durata odihnei.
Dreptul la concediu este stabilit in mod legal proportional cu munca prestata intr-un an calendaristic, respectiv pe masura timpului in care s-a
prestat munca, fiind acordat de regula in natura, compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat fiind considerata o exceptie de stricta interpretare.
Legea stabileste numarul zilelor de concediu avand in vedere activitatea desfasurata in cursul unui an calendaristic, considerandu-se ca acesta este si motivul pentru care concediul de odihna trebuie, de regula, efectuat in fiecare an (art.146 alin 1 Codul muncii).
Potrivit legislatiei nationale, salariatii care au lipsit de la serviciu intregul an calendaristic, fiind in concediu medical nu au dreptul la concediul de odihna pentru acel an, legiutorul considerand ca acest text este in conformitate cu art. 145 alin 2 din Codul Muncii.
Insa, se poate aprecia ca respectivele articole sunt in contradictie totala cu interpretarea data de Curtea de justitie la art. 7 din Directiva 2003/88/CE.
Astfel, Curtea a statuat ca lucratorul nu-si pierde dreptul la concediu de odihna in cazul in care chiar tot anul calendaristic el s-a aflat in concediu
medical. Acesta este dealtfel si interpretarea data de Inspectoratele teritoriale de munca cu privire la aceasta situatie deoarece legislatia nationala nu poate interzice efectuarea concediului anual platit la revenirea salariatului din concediul medical.
In concluzie, angajatorii trebuie sa tina seama de aceste prevederi europene, care au modficat practic Codul muncii, si sa nu diminueze numarul zilelor de concediu de odihna, daca salariatul a fost in incapacitate temporara de munca, indiferent de numarul zilelor de concediu medical acordate de medic.
Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Aceasta reglementare i-a determinat pe angajatori sa scada din durata concediului de odihna anual zilele in care salariatul nu a fost prezent la munca din motive medicale, consecinta fiind afectarea concediului de odihna de concediul medical si asta datorita expresiei din textul legii ?proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic?.
Desigur, in principal, scopul concediului de odihna consta in refacerea fortei de munca a salariatulu si prin urmare, este necesara o corelare intre durata muncii si durata odihnei.
Dreptul la concediu este stabilit in mod legal proportional cu munca prestata intr-un an calendaristic, respectiv pe masura timpului in care s-a
prestat munca, fiind acordat de regula in natura, compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat fiind considerata o exceptie de stricta interpretare.
Legea stabileste numarul zilelor de concediu avand in vedere activitatea desfasurata in cursul unui an calendaristic, considerandu-se ca acesta este si motivul pentru care concediul de odihna trebuie, de regula, efectuat in fiecare an (art.146 alin 1 Codul muncii).
Potrivit legislatiei nationale, salariatii care au lipsit de la serviciu intregul an calendaristic, fiind in concediu medical nu au dreptul la concediul de odihna pentru acel an, legiutorul considerand ca acest text este in conformitate cu art. 145 alin 2 din Codul Muncii.
Insa, se poate aprecia ca respectivele articole sunt in contradictie totala cu interpretarea data de Curtea de justitie la art. 7 din Directiva 2003/88/CE.
Astfel, Curtea a statuat ca lucratorul nu-si pierde dreptul la concediu de odihna in cazul in care chiar tot anul calendaristic el s-a aflat in concediu
medical. Acesta este dealtfel si interpretarea data de Inspectoratele teritoriale de munca cu privire la aceasta situatie deoarece legislatia nationala nu poate interzice efectuarea concediului anual platit la revenirea salariatului din concediul medical.
In concluzie, angajatorii trebuie sa tina seama de aceste prevederi europene, care au modficat practic Codul muncii, si sa nu diminueze numarul zilelor de concediu de odihna, daca salariatul a fost in incapacitate temporara de munca, indiferent de numarul zilelor de concediu medical acordate de medic.
Expert Ioana Popa
a raspuns la intrebare la 05 Mar. 2012
a raspuns la intrebare la 05 Mar. 2012
Daca a avut concediu fara plata timp de o luna concediul se va calcula raportat la perioada efectiv lucrata in anul calendaristic in care salariatul s-a aflat in CFP. El va beneficia de concediu de odihna corespunzator celor 11 luni lucrate. Daca in contract are trecute 21 de zile de concediu anual, calculul se face astfel:
21 zile / 12 luni = 1.75 zile CO / luna
1 luna CFP
11 luni lucrate
= 11 * 1.75 = 19.25 zile CO = 19 zile prin rotunjire.
21 zile / 12 luni = 1.75 zile CO / luna
1 luna CFP
11 luni lucrate
= 11 * 1.75 = 19.25 zile CO = 19 zile prin rotunjire.
